-
Despre valorificarea naturii în scop terapeutic cu Mugur Pop
Protecția naturii și managementul ariilor protejate nu poate avea succes fără motivația, profesionalismul și eforturile oamenilor care lucrează în domeniu. În doar 20 de ani de când conservarea naturii în ariile protejate a început să prindă amploare, s-a dezvoltat o masă critică de oameni profesioniști, care contribuie constant la succesul acestui domeniu, la perfecționare și îmbunătățire, unii dintre aceștia recunoscuți sau cu impact la nivel internațional.
Seria de filme ”Oameni pentru natură” își propune să vorbească despre pasiune, profesionalism și eforturile necesare în practică pentru protejarea și conservarea naturii.
Filmul este finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România prin programul Spaţii Verzi: http://www.spatiiverzi.org.ro/. -
Despre evaluarea impactului asupra biodiversităţii cu Calin Hodor
Protecția naturii și managementul ariilor protejate nu poate avea succes fără motivația, profesionalismul și eforturile oamenilor care lucrează în domeniu. În doar 20 de ani de când conservarea naturii în ariile protejate a început să prindă amploare, s-a dezvoltat o masă critică de oameni profesioniști, care contribuie constant la succesul acestui domeniu, la perfecționare și îmbunătățire, unii dintre aceștia recunoscuți sau cu impact la nivel internațional.
Seria de filme ”Oameni pentru natură” își propune să vorbească despre pasiune, profesionalism și eforturile necesare în practică pentru protejarea și conservarea naturii.
Filmul este finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România prin programul Spaţii Verzi: http://www.spatiiverzi.org.ro/ -
Despre meseria de biolog cu Amalia Dumbravă
Protecția naturii și managementul ariilor protejate nu pot avea succes fără motivația, profesionalismul și eforturile oamenilor care lucrează în domeniu. În doar 20 de ani de când conservarea naturii în ariile protejate a început să prindă amploare, s-a dezvoltat o masă critică de oameni profesioniști, care contribuie constant la succesul acestui domeniu, la perfecționare și îmbunătățire, unii dintre aceștia recunoscuți sau cu impact la nivel internațional.
Seria de filme ”Oameni pentru natură” își propune să vorbească despre pasiune, profesionalism și eforturile necesare în practică pentru protejarea și conservarea naturii.
Filmul este finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România prin programul Spaţii Verzi: http://www.spatiiverzi.org.ro/ -
Despre silvicultură și protecția naturii cu Mihai Zotta
Cea mai mare parte a ariilor protejate din România sunt acoperite de ecosisteme forestiere. Managementul pădurilor este astfel deosebit de relevant pentru protecția naturii din țara noastră, un procent important din ariile protejate fiind administrat de autoritățile silvice de stat și private. Cum trebuie însă gestionate pădurile pentru a conserva valorile naturale din ariile protejate?
Mihai Zotta este inginer silvic și are o experiență practică de 25 ani, din care 15 în domeniul protecției naturii și ariilor naturale protejate. În prezent este Director tehnic la Fundația Conservation Carpathia, unde concepe și coordonează un complex de activități, cuprinzând managementul ariilor protejate, cinegetic și al pădurilor, reconstrucția ecologică, dezvoltarea ecoturismului și integrarea conservării în dezvoltarea locală.
Renaturarea unor păduri cu o compoziție naturală de fag și brad, dar care acum 55-60 de ani a fost înlocuită cu o plantație de molid, este una dintre activitățile pe care le coordonează în amonte de Sătic. În luna august l-am însoțit pe Mihai în zona acestui proiect îndrăzneț, ocazie cu care ne-a împărtășit câteva din reflecțiile și perspectivele sale privind abordările necesare în silvicultură pentru asigurarea sustenabilității societății.
Despre Fundația Conservation Carpathia: https://www.carpathia.org/ro/
Acest film este finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România prin programul Spaţii Verzi: http://www.spatiiverzi.org.ro/. -
Cu Tibor Hartel despre cercetarea în domeniul protecției naturii
Protecția naturii are nevoie de abordări integrate, de punți de legătură între diferite domenii, pentru a putea lua în calcul întreaga complexitate a realității. De asemenea, pentru a găsi soluții eficiente, care să concilieze protecția și dezvoltarea, trebuie să depășim unele bariere mentale și să acceptăm noi abordări. În acest scop, știința și comunicarea sunt instrumente complementare.
Doctor în biologie, Tibor Hartel și-a dedicat ultimii 23 de ani cercetării științifice și activităților practice de conservare a naturii. Consideră și folosește știința drept instrument pentru crearea unei lumi mai bune. Una din temele sale preferate de cercetare, căreia a dedicat numeroase studii științifice și proiecte aplicative sunt peisajele culturale din Transilvania și în mod special pajiștile cu arbori bătrâni. Cercetările sale din aceste zone arată modul în care practicile tradiționale mențin echilibrul naturii.
În această vară Tibor ne-a însoțit pe Platoul Breite – una dintre zonele în care și-a desfășurat activitatea în ultimii ani. Cercetările de aici demonstrează că provocările ecologice și cele umane merg mână în mână, iar soluțiile trebuie să ia în calcul ambele componente.
Tibor este în prezent lector universitar și cercetător la Universitatea Babeș-Bolyai – Departamentul de Biologie și Ecologie și își dedică o parte din timp inițiativei Arbori Remarcabili din România și altor proiecte de cercetare.
Despre Arbori Remarcabili din România: https://arboriremarcabili.ro/en/about-project/
Acest film este finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România prin programul Spaţii Verzi: http://www.spatiiverzi.org.ro/. -
Despre protecţia păsărilor cu Szilárd J. Darόczi
Protecția naturii implică și protecția unor specii iar biologii au un rol esențial în acest sens. Protecția păsărilor este un domeniu fascinant și deosebit de important datorită rolului ecologic esențial al acestor viețuitoare. În România au fost observate circa 386 specii de păsări iar 162 de arii protejate au fost înființate pentru protecția acestora. Numărul specialiștilor activi în acest domeniu este însă insuficient, fiind estimat la mai puțin de 100 persoane.
Szilárd J. Darόczi ne oferă o scurtă incursiune în gama largă și fascinantă de activități dedicate protecției păsărilor pe care el și colegii de breaslă le desfășoară în fiecare an, în diferite zone din țară. În această vară, l-am însoțit pe Szilárd și o parte dintre colegii săi la inelarea puilor de acvilă țipătoare mică – activitate pe care Asociația ”Grupul Milvus” o desfășoară de peste 10 ani în zona Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului. Inelarea păsărilor, prin informațiile pe care le oferă, contribuie la stabilirea măsurilor necesare de protecție a păsărilor. Szilárd ne împărtășește câteva perspective privind ocupația de ornitolog și motivațiile sale personale pentru a activa în acest domeniu.
De profesie silvicultor, Szilárd este dedicat protecției păsărilor, activând ca ornitolog de 17 ani, alături de Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii ”Grupul Milvus” din Târgu Mureș. Szilárd coordonează și se implică cu pasiune în proiecte naționale și trans-frontaliere de inventariere, monitorizare și conservare a unor specii de păsări, este autor al unor publicații de specialitate și inelator licențiat, membru al Comitetului de Rarităţi Avifaunistice din România.
Despre „Grupul Milvus”: https://milvus.ro/RO/
Filmările sunt realizate în situl Natura 2000 Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului în luna iulie 2018. Mulțumim Asociației „Grupul Milvus” pentru sprijinul acordat în realizarea acestui film.
Filmul este finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România prin programul Spaţii Verzi: http://www.spatiiverzi.org.ro/. -
Despre educația pentru natură cu Luminița Tănasie
Educația despre natură reprezintă o ramură esențială în domeniul protecției naturii. Administratorii de arii protejate sunt foarte adesea implicați, alături de școlile din comunitățile locale, în activități educative.
De ce este importantă educația pentru protecția naturii? Ar trebui să fie educația pentru natură diferită de educația formală? Ce calități sunt esențiale pentru a avea impactul dorit ca și educator pentru natură?
Alături de răspunsul la aceste întrebări, Luminița Tănasie ne împărtășește și câteva frânturi din povestea sa. Luminița lucrează de 15 ani în domeniul protecției naturii iar în ultimii 3 ani s-a specializat în educația non-formală. În prezent lucrează ca specialist în comunicare și educație la SCHUBZ România – Centrul de educație pentru dezvoltare durabilă din Râșnov. Luminița folosește metode inovatoare, experiențiale de dezvoltare a unei înțelegeri profunde privind natura și relația noastră cu aceasta, lucrând cu copii, profesori și părinți. În vara aceasta am avut ocazia să gustăm o altfel de experiență educativă, însoțind-o la Mercheașa, împreună cu copiii de la Şcoala Gimnazială Homorod.
Despre SCUBZ: http://schubz.ro/
Filmările sunt realizate în rezervațiile naturale Stejărișul Mare și Stejarul secular de la Mercheașa. Mulțumim copiilor de la Clubul Junior Ranger Mercheaşa şi SCHUBZ România pentru participare. Mulţumim Asociaţiei Carpaterra pentru sprijinul acordat în realizarea acestui film.
Filmul este finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România prin programul Spaţii Verzi: http://www.spatiiverzi.org.ro/. -
Despre meseria de ranger cu Dan Grigoroaea
În ariile protejate din România activează circa 250 de rangeri. Rangerii au un rol esențial în managementul ariilor protejate. Prin intermediul lor sunt culese informații fundamentale din teren, sunt realizate activități diverse în sprijinul protecției naturii și este asigurată comunicarea cu comunitățile locale și publicul larg.
Munca rangerilor este complexă și plină de provocări dar și fascinantă. Un ranger din România își petrece cea mai mare parte a timpului în teren, indiferent de sezon, parcurgând cel puțin 1000 km pe jos în fiecare an și acoperind o suprafață cuprinsă între 3 și 124 km2, adesea în condiții dificile și uneori primejdioase.
Care sunt activitățile unui ranger într-o arie protejată? De ce competențe are nevoie pentru a-și face munca? De ce depinde succesul activităților sale?
În acest episod, Dan Grigoroaea ne oferă câteva răspunsuri la aceste întrebări, împărtășindu-ne câteva dintre motivațiile și perspectivele sale personale asupra meseriei pe care o face cu pasiune și dedicație de 14 ani. Dan este inginer silvic și activează ca Ranger la Administrația Parcului Național Călimani.
Filmările sunt realizate în Parcul Național Călimani în luna august 2018. Mulțumim echipei Administrației Parcului R.A. pentru sprijinul acordat în realizarea acestui film.
Filmul este finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România prin programul Spaţii Verzi: http://www.spatiiverzi.org.ro/
Playlist youtube – Oameni pentru natură
Materiale realizate în cadrul proiectului ”Oameni pentru Natură”, desfășurat de ProPark – ProPark Fundația pentru Arii Protejate. A fost realizată o serie de filme ce prezintă poveștile unor profesioniști care lucrează în domeniul ariilor protejateate și în domeniul conservării în general:
În anul 2018 au fost realizate următoarele 5 filme:
- Dan Grigoroaea: ranger
- Luminița Tănasie: educator pentru natură
- Darόczi J. Szilárd: ornitolog
- Tibor Hartel: cercetător
- Mihai Zotta: silvicultor
În anul 2019, au fost realizate alte 3 filme cu:
- Amalia Dumbravă – biolog
- Mugur Pop … despre valorificarea naturii în scop terapeutic
- Călin Hodor … despre evaluarea impactului asupra biodiversităţii
Acesta serie de filme reprezintă un prim pas în direcția recunoașterii, promovării și stimulării profesionalismului și leadershipului în domeniul protecției naturii din România.
Proiect finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România prin programul Spaţii Verzi.
România Sălbatică – https://romaniasalbatica.ro/
NTD Film – https://ntdfilm.ro/descoperaromaniasalbatica/