Laricetul Vidolm

Vârful Ugerului este situat la o altidudine de peste 1250 m și este cel mai înalt punct partea de nord a Bedeleului. Relieful se prezintă sub forma unui platou ondulat, flancat pe larterale de abrupturi stâncoase impresionante. De aici avem o priveliște extraordinară asupra Văii Arieșului (cu localitățile Ocoliș, Lunca Arieșului și Vidolm) și spre amfiteatrul stâncos Scărița Belioara, Cheile Poșegii și Cheile Runcului.

Pădurea de larice de la Vidolm, reprezintă o rezervaţie forestiera cu aspectul unui arboret natural. Rezervaţia se află la marginea nord-vestică a Masivului Bedeleu, la altitudinea cuprinsă între 850 – 1250m şi ocupă o suprafaţă de 45 ha. Încă din anul 1969 acest areal a fost pus sub protecţie datorită prezenţei arborilor seculari de zadă, cu înălţimi de 35-40 m înălţime, unicul conifer cu frunze căzătoare din Europa. Arboretul furnizează seminţe pentru cultivarea laricetului în diferite locuri din ţară.

Abrupturile stâncoase ale Bedeleului

Limita vestică şi nordică a Masivului Bedeleu, prezină un abrupt puternic înclinat către râul Arieș, cu o diferență de nivel cuprinsă între 600 și 800 m. Abruptul calcaros reprezintă un ansamblu teritorial de mare valoare geomorfologică, botanică şi peisiagistică și reprezintă cel mai preţios ecosistem din areal. Ocupă partea superioară a masivului, oferind un aspect deosebit peisajului întregii regiuni.

Pe calcarele Bedeleului s-a dezvoltat foarte bine atât relieful carstic format prin acțiunea de dizolvare apelor, cât şi relieful calcaros dezvoltat pe seama dezagregărilor periglaciare. În multe locuri din masiv întâlnim o îmbinare complexă între dizolvare şi dezagregare, rezultând un peisaj spectaculos cu forme exocarstice specifice (lapiezuri, doline) și forme de dezagregare fizică (creste secundare, ţancuri, hornuri și grohotișuri).

Grohotişurile calcaroase sunt în principal rezultatul acțiunii de îngheţ și dezgheţ, iar puținul humus negru brut ce se dezvoltă pe aceste grohotişuri bogate, a ajutat la instalarea unei vegetații specifice.

Platoul Bedeleului

Masivul Bedeleu se prezintã sub forma unui carst de platou suspendat, o masã considerabilă de calcar ce domină relieful înconjurător, care are o pantă cu înclinare constantă, fapt ce determină circulația și direcția apelor subterane. La suprafaţa platoului, apar forme specifice de exocarst (lapiezuri, doline, uvale), modelate de apa care îşi caută drum spre subteran.

Platoul Bedeleului este „ciuruit“ de zeci de de doline, cu dimensiuni ce variază de la câţiva metri diametru, până la 200-300 m. Aliniamentele de doline sunt orientate în general în continuarea obârşilor a diferitelor văi, ceea ce denotă o strânsă legătură între ele şi reţeaua subterană. În partea vestică a platoului, la mai puţin de 1 km de marginea abruptului, există doline a căror drenaj se face înspre abrupt, iar existenţa acestora ne face să credem că sunt strans legate de existenţa izvoarelor de la baza abrupturilor calcaroase (ex. izvoarele de la Şipote).

Uvalele au luat naştere în urma evoluţiei dolinelor, care mărindu-şi suprafaţa, au dus la dispariţia totală sau parţială a spaţiilor dintre ele. Pe platou, le identificam sub forma unor doline mai mari, alungite şi compartimentate transversal de mici ridicãturi, conturate la obârşia văilor carstice ce divizeaza platoul calcaros al Bedeleului. Văi de doline întâlnim la obârşia pârâului Muntelui şi în amonte de Rogoaze, la obârşia pârâului Bedeleu.


Panou informativ realizat în cadrul proiectului JuniorRanger.RO, proiect derulat de către Fundația de Ecologie și Turism Potaissa și C.E.T.M Albamont, finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, în cadrul programului Spații Verzi. Informațiile prezentate exprimă exclusiv opinia autorilor, iar Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România nu pot fi făcuţi în nici un fel răspunzători.


Prognoza meteo Vârful Ugerului / Laricetul Vidolm


Recomandări

Trasee marcate recomandate:



Dă mai departe ...

Postari similare